In ciuda zecilor de organizatii si institutii care pretind ca lupta pentru imbunatatirea situatiei rromilor, viata acestora nu s-a schimbat fundamental in ultimii ani.
Autoritatea Nationala pentru Rromi, institutie subordonata Guvernului, sustine ca a cheltuit in acest scop zeci de miliarde de lei vechi in ultimii doi ani. Banii s-au dus insa pe infiintari de comisii, elaborare de strategii si organizare de cursuri si seminarii.
Exemplele concrete arata ca activitatile organizate de autoritatile statului si ONG-uri sunt bune cel mult pentru a ajuta oamenii care s-ar fi descurcat si singuri in cele din urma. Ele nu au avut insa vreo utilitate pentru rromii fara capatai. Mai mult de jumatate dintre ei nu au un loc de munca, numeroase comunitati nu au acces nici la cele mai elementare conditii de viata civilizata, iar nivelul educatiei copiilor este in continuare scazut. De exemplu, la un curs de formare profesionala organizat de Fundatia "Amare Rromentza" s-au inscris 150 de tineri rromi, l-au absolvit 84, dar numai cinci dintre ei s-au angajat in domeniul pentru care au fost pregatiti. Exemplul demonstreaza ca programele pentru rromi nu reusesc sa penetreze in fondul problemei, adica sa ajute masele, care raman in continuare fara nici un sprijin.
Florin Mihai Gusa are 25 de ani si este ospatar intr-un restaurant bun din centrul Bucurestiului. Ingrijit si sigur pe el, tanarul da senzatia ca-i place meseria pe care o are. Florin castiga 400-500 de euro pe luna si a absolvit in acest an cursurile gratuite de formare profesionala organizate de Centrul rromilor "Amare Rromentza", finantate de Fundatiile Olandeze de Cooperare pentru Europa Centrala si de Est.
"Eu si fratele meu aveam o lucrare de zugraveala, gresie, faianta la apartamentul unei doamne, rroma ca si noi. Doamna m-a intrebat daca nu vreau sa fiu ospatar. Normal ca vroi
