Continua sa cada masti de pe „chipul“ bine intretinut al fostului director al Institutului de Geriatrie „Ana Aslan“. Ceea ce se vede, in lumina cruda a adevarului, este absolut gretos.
Nu, n-am fost niciodata in casa lui Vlad Georgescu“. Aceasta a fost replica lui Balaceanu-Stolnici la seria acuzelor care il indicau drept furnizor, infiltrat de Securitate, al planului casei fostului director al Europei Libere Vlad Georgescu, mort in conditii mai mult decit suspecte, in noiembrie 1988, in urma unui cancer cerebral. Negatia categorica a celui pe care unii inca il mai considera „mentor“ si/sau ultimul boier de moda veche nu e surprinzatoare. Consecvent in impostura, Balaceanu-Stolnici si-ar fi incalcat acest principiu daca ar fi recunoscut ceea ce a facut.
Cotidianul publica astazi documentul care arata ca lucrurile au stat invers decit sustine, senin si ferm, „seniorul liberal“. Nota pe care a dat-o „Laurentiu“ (unul dintre numele de cod pe care le folosea Stolnici) este zdrobitoare si nu ingaduie replica. Ea nu este parte dintr-o campanie de discreditare a acestui personaj care ar trebui sa fie rupt in bucati de imensa povara a trecutului sau. Documentul este lama ascutita a adevarului care transeaza impecabil si incontestabil faptele. Detaliile pe care le cuprinde acesta le gasiti in numarul de astazi al ziarului nostru. Recomand consumarea articolului despre ordinara delatiune a celui care a functionat mult timp si ca reper moral de mare forta cu multa lamiie prin preajma.
Ce face in acest timp Constantin Balaceanu-Stolnici? Continua sa faca parte din Academia Romana si sa predea la o universitate. Continua sa scrie, netulburat, si sa judece de pe pozitii inalte lumea. Pe de alta parte, desi e bine conectat in alta lume promiscua - cea a ortodoxiei institutionale -, pus in fata adevarului despre colaborarea sa intensa cu Securit
