Membrii asociaţiei „21 decembrie ‘89”, supăraţi pe decizia care stabileşte că procurorii militari nu pot cerceta civili

Codul de procedură civilă, invocat în bătălia contra Curţii Constituţionale

Instanţa supremă trebuie să decidă dacă hotărârile Curţii Contituţionale sunt sau nu definitive. Legea de organizare a Curţii spune că deciziile instituţiei sunt definitive şi obligatorii. În schimb, revoluţionarii din Asociaţia „21 decembrie 1989” din Bucureşti contestă acest lucru.

Asociaţia susţine că deciziile definitive şi obligatorii ale Curţii Constituţionale pot fi, la rândul lor, contestate în baza Codului de Procedură Civilă. Pentru acest motiv, invocând dreptul la recurs, asociaţia s-a adresat Secţiei Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu o cerere privind posibilitatea de contestare a hotărârilor Curţii Constituţionale. Practic, revoluţionarii din Asociaţie sunt supăraţi pe o decizie pronunţată de Curtea Constituţională în urmă cu şase luni de zile, potrivit căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili.

În plângerea adresată instanţei supreme, membrii Asociaţiei 21 Decembrie invocă însă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi resping teza potrivit careia deciziile Curţii Constituţionale nu ar mai avea cale de atac chiar dacă sunt definitive. Mai mult, revoluţionarii susţin că prevederile legii care reglementează activitatea Curţii Constituţionale se coroborează cu procedura civilă . „Cum Legea Curţii Constituţionale 47/1992 se completează cu Codul de Procedură civilă, apreciem că pot fi atacate cu recurs, aplicând dreptul comun de catre Parchetul/procurorul general sau oricare alt procuror competent ca şi de către orice persoană interesată“, se arată în acţiunea revoluţionarilor.

Practic, prin această solicitare, cei din Asociaţia 21 Decembrie 1989 speculează o neconcordanţă. Astfel pro