O soluţie pentru eliberarea Bucureştiului şi descongestionarea traficului ar fi organizarea Zonei Metropolitane, care să permită scoaterea în afara oraşului a depourilor de autobuze, a depozitelor, a garajelor mari ale firmelor de salubrizare sau a campusurilor universitare.
Aşa vede situaţia Vasile Gherasim, fostul primar al sectorului 1, iniţiatorul proiectului Zonei Metropolitane Bucureşti.
Într-un an facem implozie
La cinci ani de la lansarea primului proiect de organizare a Zonei Metropolitane, lucrurile nu s-au urnit cu niciun metru din punct de vedere al autorităţilor. Numai dezvoltările imobiliare au luat-o înainte şi i-au mutat pe bucureşteni din ce în ce mai departe de oraşul sufocat.
Vasile Gherasim recunoaşte azi că proiectul nu s-a transformat în lege din cauza intereselor mărunte ale liderilor locali din Ilfov, care şi-au văzut posturile ameninţate de înglobarea localităţilor lor în metropolă. Niciun partid nu a fost suficient de puternic încât să treacă această lege prin parlament. „Totuşi, în mai puţin de un an, va trebui să implementăm o primă etapă a proiectului, dacă vrem ca Bucureştiul să nu moară, să facă implozie“, spune Gherasim.
Etapa Bucureşti-Ilfov, din viitoarea lege a metropolei, presupune alipirea celor 30 de localităţi din Ilfov, administrate de un consiliu tehnic pe aceleaşi principii ca o societate comercială. Gherasim spune că structura va avea 95 de consilieri desemnaţi de Bucureşti şi fiecare localitate în parte, care vor decide proiectele unitare de dezvoltare, ce ar putea fi finanţate cu bani europeni.
În etapa a doua, peste 3-4 ani, speră Gherasim, numărul localităţilor ar ajunge la o sută, dar nu vor depăşi 50 de km de jur- împrejurul Capitalei. Etapa a treia, care ar putea fi atinsă în 15 ani, ar duce graniţele metropolei aproape de Dunăre, ca să-i d
