Erorile si greselile fac parte din dinamica vietii medicale, iar acestea sunt percepute diferit de catre pacienti si medici. Fix Advertising a realizat in luna noiembrie a acestui an o cercetare sociologica pentru Colegiul Medicilor Iasi. Persoanele chestionate au fost atat din randul medicilor cat si din randul pacientilor.
Medicii care s-au "privit în oglinda", au declarat ca un medic bun trebuie sa fie experimentat (odata cu vârsta) si sa fie bun comunicator în relatia cu pacientul. A treia preferinta pentru propriul portret ideal este de a vorbi pe întelesul pacientilor lor. "Reactia la o acuzatie de greseala/eroare medicala este in 70,80% din cazuri rationala din partea respondentilor, specifica profesiei: "as sta calm asteptand evolutia fireasca a lucrurilor ti incercand in paralel sa obtin consiliere de la organismele abilitate. Atunci când un confrate comite o greseala medicala, respondentii au tendinta de a-l determina sa-si asume greseala (peste jumatate dintre respondenti)", explica sociologul Alexandru Dragos Aciobanitei.
16% din medici nu au incredere in societatea de asigurari de malpraxis
O surprinzatoare atitudine vis-a-vis de societatea de asigurari unde medicii-respondenti platesc polita de malpraxis. 59% dintre respondenti traiesc o incertitudine legata de societatea de asigurari asa cum, la nivel macro-social, se înregistreaza o incertitudine legata de sistemul bancar, 25 % au incredere, iar 16 % nu.
Congresele, singura sursa de informatii
Exista o nevoie permanenta de socializare, de schimb de informatii în interiorul meseriei. Congresele, comunicarile stiintifice, întrunirile sunt calificate drept surse sigure de informatii suplimentare. Erorile se înregistreaza cel mai des la diagnosticarea unui pacient (35,40%) dar si la urmarirea, monitorizarea si aplicarea unui tratament (33,60%). Exista deci o majoritate î
