Astăzi, de ziua Sfăntului Ierarh Nicolae, credincioşii il pot cinsti mai mult pe sfănt, rugăndu-se in faţa raclei cu măna sa, aflată la Biserica Sfăntul Gheorghe-Nou din Bucureşti.Â
Ziua de 6 decembrie este una de sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici, toţi serbăndu-l pe Sfăntul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul din Mira Liciei, vieţuitor in secolul al IV-lea, supranumit "veacul de aur".
Sfăntul Ierarh Nicolae are moaştele in oraşul Bari din Italia, unde au fost duse in 1087, deoarece creştinii se temeau că vor fi profanate de musulmani. In ţara noastră, credincioşii au privilegiul să se inchine insă unui fragment din trupul sfăntului, măna sa dreaptă, care se află in Biserica Sfăntul Gheorghe-Nou din Bucureşti. Tot acolo se mai află mormăntul cu osemintele Martirilor Brăncoveni, o icoană făcătoare de minuni a Sfintei Parascheva provenind din celebra Biserică Sfănta Vineri, demolată de comunişti, şi o icoană a Sfăntului Mare Mucenic Gheorghe, tot făcătoare de minuni.
VIAŢA. Se spune despre Sfăntul Nicolae că incă din braţele mamei sale avea obiceiul de a posti: "Cănd se apropia de pieptul maicii sale, se cunoştea a fi făcător de minuni, hrănindu-se nu după obiceiul pruncilor celorlalţi - pentru că numai din ţăţa cea dreaptă sugea lapte - avănd să dobăndească cu cei drept-credincioşi starea cea de-a dreapta. Apoi a inceput a fi şi postitor ales, căci miercurea şi vinerea numai o dată sugea lapte din ţăţă şi atunci seara", este scris in cartea "Vieţile Sfinţilor". "Primind Sfăntul Nicolae asupra sa treapta preoţiei, adăuga osteneală la osteneală, petrecănd in post şi in neincetate rugăciuni. (...) De s-ar fi povestit milele lui una căte una şi căte indurări a arătat către cei săraci, pe căţi flămănzi a hrănit, pe căţi goi a imbrăcat şi pe căţi a răscumpărat de la datornici, apoi nici vr