Activist la Atelierele CFR
Ion Ionita (n. 1923 - m. 1987) a fost general de armata incepand cu anul 1971, ministru adjunct (1963), ministru al apararii nationale din 1966 pana in 1976 si viceprim-ministru de la aceasta data pana in 1982.
Cred ca tot in luna septembrie am primit imputernicirea de a lua legatura cu tinerii de la Grivita, de la Transport-Calatori si Tipografia Filaret, pentru un eventual pas inainte. Pas care se realizase pe linie de sindicat si, cred, si pe linie de partid. Pentru organizarea tineretului, acest pas inainte insemna crearea unui sector de UTC cuprinzand unitatile CFR din Bucuresti.
Pe linie de sindicat acest lucru se realizase, atat la nivelul Bucurestiului, cat si pe tara. Pe Bucuresti se infiintase Sindicatul CFR al carui presedinte a fost Bagu Vasile, secretar - Gica Moldoveanu si responsabil cu problemele tineretului aveam sa fiu ales eu. Cu acesti oameni am lucrat foarte bine, cu multa tragere de inima, cu mult devotament; de altfel, aici aveam sa fiu scos din productie si sa lucrez permanent (in organismele amintite). Dar... dupa putin timp aveam sa fiu ales membru al Comitetului Central al Uniunii Sindicatelor CFR pe tara si membru al Biroului de Conducere al acestui organism. Presedintele Comitetului Central al Uniunii Sindicatelor CFR avea sa fie Chivu Stoica. In Biroul de Conducere al Uniunii erau multi muncitori CFR, multe figuri proeminente care organizasera si luasera parte la grevele muncitorilor ceferisti din anul 1933. Unii dintre ei facusera ani grei de inchisoare, altii traisera in ilegalitate. Nu este nevoie de multe cuvinte pentru a spune prin ce treceam eu atunci. Mi se parea ca as fi coborat in mijlocul unor legende si-i aveam inaintea ochilor pe eroii de vis ai unor vremi eroice. Dar nu mi-a trebuit mult timp sa-mi dau seama ca intre ei era un fel de lupta muta, ascunsa, ca nu se inte