Elitele artistice din Franţa au un motiv în plus să îi urască cu pasiune pe americani, după ce unul dintre aceştia a scris, într-n articol publicat în revista Time, despre cultura franceză că „este moartă”. Jurnalistul Don Morrison a explicat că cinema-ul francez, literatura, pictura şi muzica produsă în Franţa au devenit „parohiale”, cu toate că statul francez investeşte bani grei de la buget pentru a insufla viaţă în domeniul artistic. „Odată admirată pentru excelenţa dominatoare a scriitorilor, artiştilor şi muzicienilor săi, Franţa este acum o putere ofilită pe piaţa globală a culturii” a scris Morrison, spre disperarea francezilor, care au şi simţit nevoia să replice.

Tot Morrison a răsucit cuţitul în rană: majoritatea filmelor franceze sunt „fleacuri cu buget mic pentru piaţa internă”, în vreme ce doar „o mână de romane noi” găsesc un editor în afara Franţei, iar Parisul a fost depăşit demult ca centru al artelor vizuale de oraşe precum Londra şi New York. În viziunea lui Morrison, în absenţa unui nou Debussy, Piaf sau Charles Trenet, cititorii The Times nu pot numi nici măcar „un alt star pop care nu este Johnny Hallyday”.

Reacţia francezilor

Publicaţia britanică The Times comentează că academicianul francez octogenar Maurice Druon, romancier şi mare om de litere, a sărit ca ars la articolul americanului, acuzându-l pe acesta că ar confunda „cultura şi entertainment-ul”. „Cultura nu este determinată de încasările de săptămâna aceasta box-office” a spus Druon, sărind să explice că aşa-zisa „cultură franceză moartă” este de fapt vie. Şi alţi exponenţi ai elitei franceze artistice au denunţat „mercantilismul” viziunii jurnalismului american, explicând că „marea artă” nu se poate supune rigorilor economice. Teresa Cremisi, directoare a editurii Flammarion, a dat ca exemplu faptul că „în 1920, Proust nu era chiar un best-seller în Statele Unite.