Guvernul de la Amsterdam e decis să reducă poluarea şi aplică măsuri inovative de renaturare, oferind tuturor rezultatele celor 37 ani de politică ecologică La conferinţa Naţiunilor
Guvernul de la Amsterdam e decis să reducă poluarea şi aplică măsuri inovative de renaturare, oferind tuturor rezultatele celor 37 ani de politică ecologică
La conferinţa Naţiunilor Unite de la Bali, care dezbate subiectul încălzirii globale, experienţa Olandei este apreciată la justa ei valoare. Specialiştii Ţărilor de Jos în probleme de mediu sunt consideraţi modele de la care toată lumea are ceva de învăţat. Olanda a reuşit să surprindă prin noi tehnologii de gestionare a deşeurilor, dovedindu-se în măsură să combată deopotrivă poluarea solului, a aerului şi a apei.
Pentru că cei peste 16,5 milioane de olandezi trebuie să trăiască pe o suprafaţă totală de numai 41.500 de kilometri pătraţi, dintre care 18,4% este apă (asta în timp ce, românii - de pildă - au la dispoziţie peste 238.000 de kilometri pătraţi), locuitorii Ţărilor de Jos şi-au pus la punct tehnologii prin care să-şi protejeze terenurile, casele şi viaţa.
Apa, deşi pare să fie din belşug, este fie prea sărată, fie prea poluată ca să poată fi folosită de oameni. Dar au construit uzine de purificare şi astăzi, în toată Olanda, apa de la robinet este potabilă. Terenurile, care mustesc de ape, sunt permanent monitorizate şi, la cel mai mic semn de poluare sau degradare, sunt refăcute şi curăţate, pentru a redeveni cultivabile.
Noua politică: "Să facem loc apelor!"
În 1960, aproape toate apele Olandei erau poluate, iar terenurile se aflau la dispoziţia proprietarilor, care le foloseau după cum aveau nevoie, fie ca terenuri agricole, fie ca terenuri "industriale", pe care se simţeau îndreptăţiţi să‑şi depozitele deşeurile sau să arunce substanţele toxice de care altfel nu puteau scăpa. Situ
