Doua amenintari planeaza asupra stabilitatii preturilor si, implicit, a buzunarelor noastre: scumpirea petrolului si a alimentelor. Avertismentul a fost reluat ieri de presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care vorbea de o posibila "runda" a unui atac al petrolului asupra inflatiei. Daca putem spera ca alimentele s-ar putea ieftini in situatia unui an agricol normal, fara seceta, pretul petrolului nu depinde de noi. Este probabil, cu exceptia metalelor pretioase, singura marfa care are un algoritm sofisticat de evaluare. Uneori emotional. Pentru moment, cotatiile petrolului s-au calmat si au coborat la 86 dolari barilul, dupa ce se apropiasera ametitor, in noiembrie, de suta de dolari. Calmarea preturilor combustibilului-rege se datoreaza indestularii de moment a pietei americane, cea mai mare consumatoare din lume, mai putin asigurarilor primite de piete de la organizatia tarilor producatoare si exportatoare de petrol (OPEC), care s-a intrunit zile acestea.
De altfel, OPEC – care furnizeaza 40% din petrolul lumii – a admis ca nu poate controla preturile, iar tot ce poate face este sa livreze pietei cantitati suficiente. Baronii petrolului au vorbit, cu aceasta ocazie, de factori care influenteaza acum pretul petrolului si care nu au nimic de-a face cu fundamentele economice ale "aurului negru", cum ar fi crizele politice din tari exportatoare sau activitatea speculativa a fondurilor de investitii, care trateaza petrolul ca pe un produs financiar. Pietele pe care se stabileste pretul petrolului sunt cele ale derivativelor – Nymex, din New York, sau IPE din Londra, unde se pariaza pe produse financiare de tipul contractelor la termen. Asa incat pretul petrolului e dat de pietele derivativelor, care schimba de fapt "hartii" de valoare, dar arbitreaza astfel toate cumpararile si vanzarile propriu-zise de petrol din lume. Fondurile
