Autorităţile încearcă de 20 de ani să găsească soluţii pentru ecologizarea muntelui de deşeuri radioactive de la Sofert.
Muntele de fosfogips din Bacău, rezultat din deşeurile fostului combinat chimic Sofert şi care poluează atmosfera, continuă să dea bătăi de cap autorităţilor.
Problema trenează de mai bine de două decenii, iar edilii şi patronii combinatului, numit acum Amurco, nu au găsit încă nicio soluţie. Deşi în discuţie sunt mai multe proiecte şi soluţii pentru ecologizarea muntelui de deşeueri radioactive sau pentru exploatarea fosfogipsului, nicio idee nu a fost pusă în practică. Proiectele implică costuri foarte mari pe care nimeni se arată dispus să le suporte.
Specialiştii susţin că sănătatea băcăuanilor ar putea fi pusă în pericol numai de praful de fosfogips pe care vântul îl abate asupra oraşului, însă acest risc este destul de mic pentru că, în timp, din cauza umidităţii, muntele s-a solidificat.
Întâlnire fără rezultate
Partidul Ecologist Român a organizat, acum două zile, o nouă dezbatere publică pe această temă, dar nu au ajuns la niciun consens nici măcar în ceea ce priveşte pericolul pe care îl reprezintă muntele de fosfogips pentru mediu şi sănătatea băcăuanilor.
În timp ce reprezentantul Autorităţii de Sănătate Publică a fost de părere că pânza freatică este afectată de deşeurile combinatului, iar Agenţia de Protecţia Mediului a confirmat că deşeurile sunt periculoase, comisarul şef al Gărzii de Mediu, Titi Secară, a spus că nu există niciun studiu care să demonstreze că depozitul de fosfogips este periculos. „S-au făcut mai multe studii şi a reieşit că nu există radioactivitate în zona haldei şi că nu e periculos pentru mediu şi sănătatea oamenilor. Mai mult decât atât, firma care a cumpărat Sofertul spune că fosfogipsul a fost încadrat greşit în categoria deşeuril
