Dictatorul comunist ramane, in viziunea celor mai multi romani, liderul politic care a facut cel mai mult bine acestei tari. Este adevarat ca un numar egal de oameni il percep ca fiind „cel mai rau” si ca o buna parte din cele 23 de procente admirative (in crestere cu 1% fata de 1999) provin de la perdantii tranzitiei. Dar valorile de astazi ale societatii, asa cum sunt reflectate de barometrul de opinie realizat de Fundatia Soros, nu se opun autoritarismului.
Romanii ar prefera, probabil, o republica putiniana, cu multipartitism si economie de piata, dar paternalista si controlata. Desi sunt de acord cu existenta mai multor partide si a proprietatii private, cred ca statul ramane responsabil pentru bunastarea individuala, ca pastrarea ordinii este mai importanta decat respectarea libertatii (46%), ca avem nevoie de un conducator puternic care sa faca ordine (76%) si ca lucrurile ar merge mai bine in tara daca s-ar respecta ordinele autoritatilor (64%). Nesatisfacuti de functionarea atat a democratiei, cat si a economiei de piata romanesti, privesc cu nostalgie spre perioada de dinainte de 1989 (48% spun ca se traia mai bine atunci). Iar45% cred inca in comunism (36% spun ca a fost o idee buna, dar prost aplicata).
Autorii studiului interpreteaza etichetarea pozitiva a lui Nicolae Ceausescu si ca o forma de protest fata de functionarea proasta a institutiilor actuale. Neincrederea in institutii si in politica (guvern, parlament, partide, justitie, lideri) este profunda si la cote alarmante.
Sociologii constata o ruptura intre majoritatea cetatenilor si politica si o crestere a dezinteresului fata de politica (83%). Pe de alta parte, cresterea economica din ultimii sapte ani a accentuat polarizarea sociala: in timp ce unii sunt din ce in ce mai bogati, atlii sunt din ce in ce mai saraci si marginalizati. In aceste conditii, mult
