Miron Cozma e liber. Fostul lider al minerilor a ieşit din închisoare la termen, după cîteva recursuri respinse şi, mai ales, după rocambolesca escapadă din iarna lui 2004, cînd fusese graţiat de Ion Iliescu, graţiere revocată cîteva zile mai tîrziu, în urma scandalului provocat.
De data aceasta, nici urmă de scandal. Doar Asociaţia Victimelor Mineriadelor a emis un comunicat în care protestează faţă de eliberarea "teroristului" Miron Cozma. În rest, televiziunile au făcut "breaking news" din acest eveniment aşteptat, urmărindu-l cu maşinile pe proaspătul eliberat, trimiţînd carele de reportaj în zonele în care era aşteptat, întreţinînd tensiunea cu ajutorul corespondenţilor care spuneau că va sosi dintr-un minut în altul într-o casă din Voluntari şi, mai tîrziu, la o locuinţă din Timişoara. Cu cîteva kilograme în plus faţă de ultima oară cînd îl văzuserăm (dar cu aceeaşi coamă leonină), Miron Cozma nu putea să nu profite de prezenţa camerelor de luat vederi. "Am făcut 10 ani de puşcărie pentru că mi-am făcut datoria de lider de sindicat şi pentru că am avut curajul să lupt împotriva politicienilor corupţi. Vin din puşcărie şi n-am văzut nici un politician corupt acolo." O declaraţie scurtă, rostită la poarta închisorii. Cozma n-a spus mai multe - chiar dacă a precizat că mai are multe de spus -, dar a anunţat că deocamdată doreşte să se liniştească şi să-şi revadă familia.
Oricum, declaraţia lui e mult mai bine pregătită decît cea din 2004, cînd spunea că nu va mai da interviuri decît pe bani. Acum, fostul lider al minerilor a vrut să dea imaginea unui om responsabil, o victimă a sistemului, un ţap ispăşitor pentru actele comise de "politicienii corupţi". Întrebarea este însă dacă, dincolo de declaraţii de reproş la adresa politicienilor, Miron Cozma mai are ceva de spus în societatea românească. Optimiştii spun că nu.
România lui 2007 este mu
