Brăila "Chirei Chiralina", oraşul-muzeu, de 630 de ani, este şi acum un evantai de străzi pietruite care duc spre bătrănul fluviu.COSMOPOLIT - o urbe cu parfum de epoca, prins intre coperte de romane
Brăila "Chirei Chiralina", oraşul-muzeu, de 630 de ani, este şi acum un evantai de străzi pietruite care duc spre bătrănul fluviu.
"Miroase" aici a lume cosmopolită, a oraş in care mişunau de-a valma căruţe incărcate cu saci de grău, hamali cu umerii grei de atăta muncă in port şi copii care băteau mingea din cărpe pe macadam. Brăila a fost şi a rămas un oraş de poveste in primul rănd datorită Dunării şi Portului, care s-a dezvoltat aici şi a atras negustori turci, evrei, greci, ruşi, armeni, bulgari şi saşi. Nici muscalul, văntul care bate aici ca-n romanul istratian "Ciulinii Bărăganului", nu este străin de Brăila, ba chiar se simte pe malul Dunării ca la el acasă. Brăila este şi acum oraşul in care văntul suflă 200 de zile dintr-un an.
Â
PE URMELE SCRIITORULUI. Mergănd pe urmele lui Panait Istrati descoperim, pe Strada Malului, alunecănd spre fluviu, crăşma lui Kir Leonida, in care, copil fiind, scriitorul a fost ucenic. Şi acum, casa e tot crăşmă, aici se bea, se fumează, se căntă pănă tărziu in noapte. La subsol, noul proprietar, care se trage din Istrati şi poartă nume grecesc, a amenajat un colţ istratian, cum altfel?! Cu poze din 1920 şi de mai incoace, in care scriitorul apare alături de Moş Dumitru, devenit in scrierile sale Moş "Anghel".
De la Istrati recunoaştem pipa, ochelarii, pălăria, geanta, pantofii. Lucruri care se mai păstrează şi acum in magaziile casei memoriale. Afară: străzile pavate cu piatră albastră, casele grecilor, ale evreilor, cu uşa in stradă, conacele boiereşti pe care piatra pare să dănţuiască, dar şi locul in care incepe povestea Brăilei anilor 1900. Ghid de nădejde ne-a fost conf. univ. Zamfi
