Un ritual imemorial, in slujba aflarii adevarului
Vestea
Totul a inceput cu un telefon al unui prieten de la Cluj: "Stii, am cunoscut aici pe cineva care are niste puteri... neobisnuite. Nu stiu cum sa le spun. O fata, o femeie tanara, 26 de ani. Ar trebui sa o vezi. E un inger! Nascuta undeva in munti, intr-un sat de prin partile Nasaudului. Ei bine, fata asta, cand era mai mica, avea puterea sa vada in apa unui ciubar, pe hotii sau criminalii care n-au fost prinsi de politie. Pur si simplu vedea in apa scena furtului sau a crimei. Ca pe un film. Intreaga intamplare, cu toate amanuntele. E un ritual ciudat, care se mai tine si astazi in satul ei..." Vorbele curgeau in receptor, tot mai agitate si mai spectaculoase. Ascultam ca-ntr-un vis. Stiam si eu de obiceiul acela. Scrisesem candva despre el. Un obicei foarte straniu, in care sapte fete neprihanite se strang roata imprejurul unui ciubar cu apa neinceputa... Se pun in genunchi, se acopera pe cap cu o panza si se roaga impreuna, pentru a avea puterea sa "vada" imaginea in apa din vas... Amintirea acelor povesti m-a bantuit mult timp. Apa... Puterea fecioriei femeiesti... "O fata curata poate sa mute si muntii, unu` catra altu`", imi spusese atunci o batrana, nu ca pe vreo metafora, ci chiar convinsa ca intr-adevar ar putea. Imi ramasesera mii de intrebari in gand, dupa acel reportaj. Totusi, cum se explica? Cum e posibil ca cele sapte fecioare sa vada toate deodata, in acelasi timp, aceeasi scena a faradelegii? Avusesem cateva relatari ale localnicilor, inregistrate pe banda de reportofon. Dar tot mi se parea ceva dincolo de orice intelegere. Oamenii imi povesteau dintr-un trecut apropiat - cateva zeci de ani - despre cutare sau cutare caz. Nimeni insa nu s-a priceput sa ma dumireasca, macar ca idee, "cum fac" fecioarele acelea, de unde capata asemenea puteri fantastice, ce se intampla cu el
