Deşi au trecut 51 de ani de la revolta lui Teodor Mărgineanu, bârgăuanii nu s-au lămurit încă cine a fost ofiţerul şi ce a făcut. Sursa: Simona Bozbici

În decembrie 1956, la câteva săptămâni după înfrângerea revoluţiei de la Budapesta, un locotenent din armata română încartiruit la Prundul Bârgăului a pus la cale un plan, nebunesc după unii, sublim prin curaj, după alţii, de a răsturna regimul.

Prima evocare a eroului Teodor Mărgineanu, organizată sâmbătă la Prundu Bârgăului, a fost însă un semieşec.

Iniţiativă lăudabilă

Încercând să recupereze ceva din jumătatea de deceniu de tăcere, autorităţile locale din Prundul Bârgăului, împreună cu câţiva istorici din Cluj şi un parlamentar liberal au iniţiat la sfârşitul săptămânii trecute un soi de evocare, prima de acest gen făcută pentru ochii şi urechile bârgăuanilor.

Organizatorii, Institutul Italo-Român de Studii Istorice, Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai, Biroul Senatorial PNL Bistriţa Mircea Mereuţă şi Primăria Prundu Bârgăului au invitat-o la dezbateri pe Andreea Varga, cercetătoarea maghiară care l-a „descoperit” pe Mărgineanu, şi au promis şi o expoziţie documentară, care în final s-a rezumat la câteva pagini din rechizitoriul locotenentului, procesele verbale de execuţie, sentinţa şi câteva file din publicaţia „Printre rânduri”, îngrijită de Varga.

Gust amar

Publicul strâns în căminul cultural din localitate, în mare parte format din copiii aduşi cu clasa, dar şi vârstnici dornici să afle mai multe despre o poveste cu care au fost contemporani în copilărie, dar despre care nu ştiau mai nimic, au plecat rând pe rând din sală.

Şi asta pentru că au trebuit să asculte câteva ore expozeele unor profesori şi politicieni care au vorbit despre acţiunile anticmuniste din Făgăraş, contextul internaţion