» Daca mancarurile fara carne tineau mai de mult de bucataria celor cu venituri reduse, acum meniurile vegetariene ajung sa coste mai mult decat cele obisnuite in restaurantele specializate.

» Mandala Club, primul restaurant lactovegetarian din Bucuresti, incearca sa acopere asteptarile alimentare ale fanilor new age din Capitala.

» Pe langa restaurant, localul beneficiaza de sali de conferinte si de chill out, avand ambitia sa devina un loc de intalnire al celor cu pasiuni new age.

In perioada sumbra a anilor ’80, barurile lactovegetariene erau un simbol perfect al penuriei alimentare si al ascetismului anticonsumist. Erau locuri in care, ca la autoservirile "Gospodina", mancai in picioare un iaurt cu corn sau o traditionala mamaliguta cu usoare urme de branza, stropita din belsug cu iaurt acru "Moartea stomacului". Penuria de carne a generat imense frustrari, care, dupa ’90, au amanat aparitia oricarui restaurant vegetarian cu cel putin 10 ani; de altfel, o prejudecata mostenita in anii de trauma alimentara ai comunismului spune ca o masa fara carne nu e masa, e doar garnitura. Mandala, autointitulat "primul restaurant vegetarian-naturist din Bucuresti", infrunta aceasta prejudecata, incercand sa exploateze trendul ezoterismelor new age – in anii ’90, marii frustrati alimentar au fost yoghinii si toti aceia care, cochetand cu religiile orientale, s-au decis sa urmeze un regim lactovegetarian sau exclusiv vegetarian. Unii, mai radicali, refuzau sa manance alimente prajite, iar altii, si mai radicali, refuzau orice aliment gatit – fript sau fiert. S-a format astfel o intreaga subcultura, cu diviziuni si subdiviziuni, a caror expresie alimentara nu gasea reflectare in oferta restaurantelor; la inceput, ei trebuiau – cei mai multi – sa se multumeasca cu "garniturile" din meniurile restaurantelor, apoi, cand oferta restaurantelor s