Refugiaţii şi moştenitorii acestora din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei, beneficiari ai legii care le acordă despăgubiri, trebuie să mai aştepte şase ani pentru a le primi. Guvernul va trebui să pună la dispoziţia lor aproape 10.600 de miliarde de lei vechi necesare pentru plata celor 16.000 de dosare depuse până acum la sediul Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţii. După ce România a pierdut la masa verde, prin Tratatul de Pace din 1947 de la Paris, Basarabia, Bucovina şi ţinutul Herţei, unii locuitori români, de frica ruşilor, s-au retras în teritoriile româneşti. Ţinutul Herţa este aproximativ acelaşi cu raionul Herţa din Regiunea Cernăuţi (Ucraina). Teritoriul a aparţinut Principatului Moldovei, iar apoi României, până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deşi, potrivit anexei secrete a Tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice şi, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform Tratatului de prietenie dintre România şi Ucraina, din 1997, România a renunţat la acest teritoriu. Documentul a pus capac unui lung şir de nedreptăţi făcut de români românilor din acest teritoriu. Herţa şi celelalte două teritorii, Bucovina şi Basarabia, sunt şi vor rămâne puncte sensibile în istoria noastră năclăită încă în ceaţă, de care ne amintim doar când asociaţiile refugiaţilor din aceste zone flutură câte un drapel, din ce în ce mai rar şi din ce în ce mai fără vlagă. S-a dat legea, dar au uitat să dea şi normele de aplicareSupravieţuitorii refugiului din Basarabia, Bucovina şi ţinutul Herţei sau moştenitorii acestora au aşteptat 67 de ani pentru a li se face dreptate în ceea ce priveşte retrocedarea averilor confiscate. În urmă cu patru ani, prin apariţia Legii nr. 290/2003, au crezut că, în sfârşit, statu