Ţiganii nomazi continuă să-şi rezolve problemele apelând la tribunalul etniei, staborul, condus de bulibaşă.
Pentru ţiganii nomazi din judeţul Neamţ, staborul, un fel de tribunal al etniei, continuă să ocupe un loc important în viaţa comunităţii. Neînţelegerile care apar între familii sunt rezolvate doar de această instanţă, în rolul de preşedinte al completului fiind însuşi bulibaşa.
„Membrii staborului sunt în jur de 35, oameni serioşi, la locul lor, dintre cei mai gospodari şi care au peste 30 de ani. Ei sunt aleşi prin vot, iar hotărârea finală în cazul admiterii în completul de judecată o am eu“, ne-a spus Victor Stănescu, bulibaşa din Piatra Neamţ.
Acesta conduce o comunitate de peste 6.000 de suflete. Din rândul „judecătorilor“ sunt excluse femeile, ele putând şă-şi spună punctul de vedere doar dacă sunt direct implicate în conflict. Staborul este considerat şi acum, după sute de ani, un ritual sfânt, păstrat peste generaţii. Părţile aflate în conflict sunt puse să jure, bineînţeles, în ţigăneşte. Dacă se constată că în timpul audierilor că vreun ţigan a jurat strâmb, acesta este exclus din comunitate.
Bătaie cu biciul şi tăierea cozilor
Cea mai dureroasă pedeapsă este bătaia cu biciul cu şapte curele care au la vârf bile de plumb. „Am şi eu unul, moştenit de la tata. Dar nu l-am folosit de multă vreme. Se poate merge, pentru bărbaţi, până la 25 de lovituri de bici. În cazul femeilor, cea mai grea sentinţă este tăierea cozilor împletite, situaţie care o compromite şi descalifică pentru totdeauna în faţa comunităţii“, a precizat Victor Stănescu.
În ultimul timp, întrunirea completului de judecată se face din ce în ce mai rar. „Aceasta din cauză că tineretul care vine din urmă şi chiar cei de vârsta a doua sunt mai civilizaţi şi mai şcoliţi“, explică bulibaşa.
Pot face r
