Fostul ministru al Justitiei lasa in urma sa o "trista mostenire", care va face extrem de dificila sarcina celui care ii va lua locul. Poate cea mai importanta este aceea de a restabili increderea romanilor in Justitie, un recent sondaj aratind ca ea se afla la cel mai scazut nivel din 1999 incoace. In al doilea rind, este vorba despre perceptia negativa a Uniunii Europene si de evitarea clauzei de salvgardare, prin indeplinirea angajamentelor si revenirea la normal in ce priveste dosarele de mare coruptie. In functie de persoana pe care PNL o va numi in functie, opinia publica si CE isi vor putea da seama daca Chiuariu a fost o eroare de parcurs sau o chestiune strategie.

1. Lupta impotriva coruptiei la nivel inalt

In ultimul raport al Comisiei Europene se vorbea despre faptul ca dosarele de mare coruptie intocmite de procurori, fie nu au ajuns in instante, fie nu au sentinte definitive. Sub mandatul lui Chiuariu, perceptia negativa a oficialilor europeni pe acest capitol a atins cote alarmante. Cererea de demitere a procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II a, cea care ii ancheta, printre altii, pe Dan Voiculescu, Marko Bela si Ilie Morega, modificarea Legii raspunderii ministeriale prin scoaterea de sub incidenta ei a fostilor ministri si desfiintarea Comisiei prezidentiale care trebuia sa avizeze urmarirea penala a membrilor cabinetului, au generat ingrijorare atit la Bruxelles, cit si in mediile occidentale interesate de subiect.

Impresia, dupa cum au spus-o, mai voalat sau mai limpede, Mark Gray, purtatorul de cuvint al Comisiei, ambasadorul Taubman si citiva europarlamentari cu influenta, era ca lupta impotriva coruptiei a intrat intr-un punct mort. Valul de restituri de dosare catre procurori pentru refacerea anchetelor nu a facut decit sa transforme impresia in convingere.

Noului ministru ii va reveni complicat