Oamenii au evoluat cu o viteza uimitoare in ultimele mii de ani, fara a stagna, asa cum credeau oamenii de stiinta, arata Reuters.
De fapt, potrivit antropologului John Hawks de la Universitatea din Wisconsin, omenirea a evoluat mai mult in ultimii 5.000 de ani decat de acum 30.000 pana in mileniul III i.e.n.
Multe schimbari genetice care diferentiaza oamenii au fost provocate de aparitia agriculturii, de rezistenta la epidemii si de dezvoltarea culturii si civilizatiei.
De exemplu, africanii au gene noi, care le ofera rezistenta la malarie. In Europa exista o gena care ajuta adultii sa digere mai bine laptele, iar in Asia, o alta gena este responsabila pentru producerea unei ceri de ureche mai uscata.
Schimbarile au survenit in urma cresterii colosale a populatiei umane, de la cateva milioane la 6.5 miliarde in ultimii 10.000 de ani. Oamenii au trebuit sa se adapteze pe masura ce au interactionat cu medii diferite de viata, a explicat Henry Harpending, antropolog la Universitatea din Utah.
Mutatiile genetice benefice au aparut de 100 de ori mai des in ultimii 5.000 de ani, decat in orice alta perioada a evolutiei umane. In plus, 7% din oameni trec printr-o evolutie recenta, foarte rapida.
Oamenii au evoluat cu o viteza uimitoare in ultimele mii de ani, fara a stagna, asa cum credeau oamenii de stiinta, arata Reuters.
De fapt, potrivit antropologului John Hawks de la Universitatea din Wisconsin, omenirea a evoluat mai mult in ultimii 5.000 de ani decat de acum 30.000 pana in mileniul III i.e.n.
Multe schimbari genetice care diferentiaza oamenii au fost provocate de aparitia agriculturii, de rezistenta la epidemii si de dezvoltarea culturii si civilizatiei.
De exemplu, africanii au gene noi, care le ofera rezistenta la malarie. In Europa exista o gena care
