In general, brailenii isi fac un titlu de onoare din originile lor dunarene. Istoria orasului isi trage seva din apele fluviului, iar asa cum brasovenii se lauda, de exemplu, ca au Predealul si Sinaia la doi pasi, asa ne laudam noi ca avem Dunarea la indemina, pentru o plimbare cu barca sau o partida de pescuit. Din pacate, cu cit ne mindrim cu Dunarea cu atit nu dam doi bani pe ea. Practic, Braila inca mai foloseste fluviul ca pe un WC public, deversind scurgerile de canalizare fara nici o epurare prealabila. Fecalele umane, detergentii si celelalte reziduuri din canalizarea orasului nu trec prin nici un proces de filtrare, fiindca nu avem, nici la ora actuala, o statie de epurare. O alta sursa majora de poluare este "Complexul de Porci", care detine o statie de epurare insa aceasta este depasita si fizic, si moral, fiind incapabila sa retina substantele poluante. De altfel, specialistii spun ca mai putin polueaza canalizarea orasului, fiindca preia si apele de ploaie, iar mizeriile se mai dilueaza, decit crescatoria de porci, de unde ajunge in Dunare o concentratie mult mai mare de substante toxice. Conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila, institutia care monitorizeaza calitatea apelor subterane si de suprafata de pe raza judetului, spune ca, in cazul canalizarii urbane, se inregistreaza depasiri de citeva ori ale concentratiilor maxime admise de polunti. In schimb, in jurul gurii de scurgere de la "Complexul de Porci" analizele releva valori de o suta de ori mai mari decit limita maxima admisa, in cazul anumitor substante. Practic, atit municipiul, cit si crescatoria de porci polueaza Dunarea, intr-o masura mai mare sau mai mica, cu suspensii, reziduu fix, continut biochimic de oxigen, consum chimic de oxigen, amoniu, azot total, cloruri, fenoli, fosfor total si alte asemenea substante periculoase. Singura masura ce se poate lua, la ora actuala, impot