Am avut parte de o saptamana ciudata in politica romaneasca; chiar extrem de ciudata, avand in vedere ca a cuprins doua momente de normalitate: anuntarea motivatiei deciziei Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea ordonantei guvernului referitoare la comisia speciala de la Cotroceni si demisia ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu. Intre cele doua momente exista o legatura de cauzalitate, exprimata transant de presedintele Traian Basescu. Desigur, normalitatea nu s-a impus fara probleme, ci a avut parte de o rezistenta feroce, care a mers pana la penibilul demers al lui Bogdan Olteanu de a intarzia publicarea hotararii CCR in Monitorul Oficial pentru a-i da posibilitatea tanarului ministru sa demisioneze si sa evite rusinea de a fi suspendat din functie de seful statului. De fapt, liberalii au incercat sa mai salveze ceva din aparente, pentru ca este evident ca toata aceasta suita de evenimente a fost controlata ferm de presedinte, care a jucat si a castigat. Traian Basescu a calculat bine momentul in care a facut publica scrisoarea trimisa premierului Tariceanu pe 29 noiembrie, adica la doua zile dupa anuntarea deciziei CCR. Documentul, in care presedintele solicita remanierea ministrilor Chiuariu si Pacuraru, pentru care DNA ceruse inceperea urmaririi penale, a reprezentat o provocare majora la adresa prim-ministrului Tariceanu: presedintele ii lasa teoretic posibilitatea de a renunta el insusi la cei doi demnitari cu probleme, evitand astfel suspendarea acestora dupa inceperea cercetarii lor penale. Situatia ar fi fost cu atat mai penibila in cazul ministrului Justitiei, care ar fi urmat sa fie anchetat de subalternii sai. Cum premierul a refuzat sa dea curs invitatiei/recomandarii presedintelui, acesta din urma a dat publicitatii scrisoarea in cauza imediat dupa ce CCR a facut publica motivatia deciziei si a trimis-o spre publicare la Monitorul Ofic