Persepolis (2007), de Marjane Satrapi - film de animatie atasant, trist si profund, despre emigratie, dictatura, nedreptate si lupta pentru supravietuire. Hors de prix (2006), de Pierre Salvadori - comedioara usoara, care e drept ca nu plictiseste, dar nici nu aduce nimic demn de mentionat. Les Témoins (2006), de André Téchiné - poate unul dintre cele mai triste si profunde filme franceze din ultimii ani, de la unul din maestrii cinematografului francez contemporan. U (2006), de Serge Elissalde - film de animatie foarte simpatic, mai mult pentru copii decat pentru adulti, oarecum la polul opus fata de Persepolis. Coup de torchon (1981), de Bertrand Tavernier - unul dintre cele mai bune filme ale regizorului, cu Philippe Noiret si Isabelle Huppert în roluri excelente. Jardins en automne (2006), de Otar Iosseliani - maestrul se întoarce cu inca un film-parabola, fascinant prin ironia fina si prin rolul în travesti al lui Michel Piccoli! Mon meilleur ami (2006), de Patrice Leconte - comedie amara si cam prea moralizatoare, departe de a se evidentia. Pas sur la bouche (2003), de Alain Resnais - penultimul film al unuia din marii cineasti francezi ai tuturor timpurilor, care nu inceteaza sa ne uimeasca. Une vieille maîtresse (2007), de Catherine Breillat - o mare surpriza (in sensul bun), ecranizare perfect tinuta în mana de o regizoare cunoscuta de obicei pentru elucubratiile ei gratuite pe teme sexuale. Clean (2004), de Olivier Assayas - film care nu-si merita renumele; isi merita poate doar premiul pentru cea mai buna interpretare feminina Maggie Cheung, la Cannes 2004. Demonlover (2001), de Olivier Assayas - thriller destul de bine facut si cam atat... Les Destinées sentimentales (2000), de Olivier Assayas - fresca a cateva generatii, în jurul primului razboi mondial; lung, (prea) clasic si plicticos. Gouttes d’eau sur pierres brûlantes (1999), de François Ozon - dupa