Daca in afara granitelor cetatenii romani de etnie roma au probleme serioase de integrare, nici in tara, programele derulate de guvern sau de ONG-uri nu Romii nu sunt însă mai bine integraţi nici în ţara lor de origine. De aceea, ei se străduiesc să îşi întărească reprezentarea în sânul instanţelor internaţionale - la OSCE, Consiliul Europei, în Parlament . Programe vizând promovarea culturii lor şi integrarea comunităţii lor au fost create în statele unde se află ei, se arata intr-un material publicat de AFP, citat de Rador .
Un birou european pentru informaţii despre romi, ERIO, analizează informaţiile colectate de state şi de organizaţiile neguvernamentale în diferite ţări. Anchetele sale au permis să se discearnă mai bine evoluţia populaţiei rome în Europa. A rezultat astfel prezenţa unui număr de romi mai mare decât estimările în Turcia, Ucraina sau în Rusia, chiar dacă absenţa statisticilor etnice limitează fiabilitatea acestor studii.
UE a cheltuit 150 de milioane de euro într-un fond social destinat în mod specific romilor, dar nu se ştie întotdeauna la ce au fost folosiţi aceşti bani.
Bilanţul general rămâne mediocru. "Alocaţiile familiale, alocaţiile de locuinţă, indemnizaţiile de şomaj sau de invaliditate reprezintă întotdeauna sursa de venituri cea mai frecventă în familiile de romi în România", arată raportul pe 2007 al Fondului de educaţie a romilor cu sediul la Budapesta.
Astfel, în 2002, la doi ani după adoptarea celor două directive europene, România a decis ca Ministerul Sănătăţii să angajeze mediatoare sanitare, ele însuşi de origine romă. Acestea trebuie să identifice şi să prevină problemele de sănătate ale comunităţii lor. Bilanţul acţiunii lor este relativ pozitiv. "Copiii romi sunt mai bine asistaţi medical şi sunt vaccinaţi mai des", afirmă Florina Busuioc, în vârstă de 39 de ani, mediatoare la Bucureşti.
