Pentru ca vor fi tot mai numerosi, iar pensiile lor vor fi platite in cea mai mare parte de catre statele membre UE, angajatii institutiilor europene nu pot scapa de reforma pensiilor. Cu venituri medii anuale de circa 70 de mii de euro, adica aproximativ 5.800 de euro/luna, pensionarii proveniti din randurile angajatilor institutiilor europene sunt cei mai bogati “clienti” ai sistemelor publice de pensii din Uniunea Europeana.
Urmatorii 10-15 ani insa vor aduce schimbari radicale, iar eurocratii de astazi, pensionari la acea vreme, vor simti efectele reformei pensiilor, la fel ca toti cetatenii statelor membre. Chiar daca, deocamdata, Comisia Europeana nu isi pune in mod oficial problema schimbarii conditiilor de pensionare in vigoare, mai devreme sau mai tarziu va fi nevoita sa elaboreze noi reglementari.
Este si concluzia premierului Austriei, citat de Euobserver, care a declarat recent ca nimeni nu este imun in fata schimbarilor si ca functionarii europeni vor trebuie sa le faca fata in aceeasi masura ca si cetatenii statelor membre. Angajatii Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, Consiliului European, Curtii Europene de Justitie, Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sunt din ce in ce mai numerosi, iar sursele de finantare ale viitoarelor lor pensii, din ce in ce mai sarace.
O estimare realizata de Die Welt arata ca pana in 2020 numarul pensionarilor proveniti din institutiile europene va creste cu 5,5%, ca efect al extinderii constructiei europene de la 15 state membre, la 27 de state membre. Aceasta crestere a personalului se va produce pe fondul scaderii populatiei ocupate, apte sa contribuie la finantarea sistemelor publice de pensii.
Angajatii institutiilor europene platesc pe toata perioada desfasurarii activitatii o contributie la un fond de pensii, dar pensiile lor sunt finantate numai i
