Reclame agresive, supermarket-uri, manele, OTV, Champions League, crime abominabile, politicieni corupţi, fete dezbrăcate, bere, seminţe, raliuri nocturne, accidente auto, agramatism, bani, scălâmbăială, filme poliţiste, clarvăzători, reviste sexy, tabloide. Acesta este tabloul poleit al unei realităţi terne, într-o societate ce pare a-şi fi rătăcit busola şi ale cărei singure repere au devenit ştirile de la ora 5 şi meciurile etapei de fotbal. Trăim într-o societate care funcţionează după o singură regulă: a spectacolului, măsurabilă în rating tv. Politicienii rostesc vorbe de duh pentru că ştiu că acestea le vor deschide porţile talk-show-urilor şi, prin ele, vor avea cale liberă spre inimile alegătorilor. Conţinutul mesajelor contează mai puţin, importante sunt stilul cât mai colorat, replicile uşor de reţinut, de preferinţă purtătoare de conotaţii sexuale, grobianismul cu aere de rafinament, aluzia porcoasă din vârful buzelor. Fascinaţi de flagrantul filmat şi de arestările spectaculoase, asistăm plictisiţi la cohortele de infractori de toate calibrele păsuiţi ani de zile de la actul de judecată prin amânări nesfârşite sau din cauza viciilor de întocmire a dosarelor de urmărire penală. Aşteptăm cu sufletul la gură bipurile din declaraţiile lui Gigi Becali şi ne scoatem pălăria în faţa "diplomaţiei" lui Mitică de la Ligă şi a artei lui de a împăca pe toată lumea spre beneficiul propriilor sale conturi bancare. Judecăm ceea ce vedem în funcţie de simpatii şi aceeaşi faptă care ne revoltă atunci când este săvârşită de unii, ne provoacă omeneşti surâsuri complice dacă la mijloc sunt alţii, din sfera simpatiilor noastre.
De cele mai multe ori, în spatele acestui tablou foarte colorat şi care ne este cât se poate de familiar se ascund interese obscure, sesizabile la o atentă şi consecventă citire a presei. Un banal fapt divers, corelarea unor întâmplări care
