Autoritatile comuniste ale fostei Republici Democrate Germane eliberau detinuti politici in schimbul unor cantitati de petrol, cupru sau argint, "trocul" uman cu Vestul avand o contributie importanta in economie, afirma autorul studiului Detinuti contra banane", Matthias Just, citat de Reuters.
Incepand din 1962 si pana in 1990, guvernul Germaniei de Vest a platit in total 3,44 de miliarde de marci (1,8 miliarde de euro), in bunuri, pentru eliberarea a aproape 32.000 de detinuti adulti si a 2.000 de copii din Germania de Est.
Potrivit istoricul german Matthias Just, care a studiat mai multe luni arhivele financiare al fostului stat comunist, bunurile erau de obicei vandute pe pietele internationale, iar profitul era folosit pentru acoperirea datoriilor Republicii Democrate Germania.
"Era o afacere sigura pentru ei", a explicat Just la Centrul pentru Cercetarea Istoriei Contemporane din Potsdam. "Este o afacere sa vinzi o persoana si sa obtii bani din asta. Si nimeni nu a vorbit despre acest lucru", a precizat el.
Sumele de bani obtinute din aceste trocuri ar fi trebuit sa fie destinate cumpararii de bunuri de consum de pe pietele occidentale pentru cetatenii din Germania de Est, dar numai 11% suma a fost folosita in acest sens.
"Exista un mit in jurul acestei situatii - apare des in literatura faptul ca persoanele care au fost implicate in aceasta afacere spuneau ca bunurile sunt livrate catre populatie. Nu este corect sa continuam acest mit", a conchis istoricul.
Doar o scurta perioada de trei ani, intre 1966 si 1969, banii obtinuti din acest troc au fost folositi pentru achizitionarea de bunuri de consum, statul comunist cumparand boabe de cacao, in conditiile in care una din cinci afaceri incheiate prin Departamentul Germaniei de Est pentru Coordonare Comerciala implicau prizonieri, sustine pr
