Trăiesc în judeţele Bacău şi Neamţ, au o istorie pe care nici ei nu o cunosc prea bine, vorbesc un grai aparte al limbii maghiare, iar populaţia românească ştie foarte puţine lucruri despre ei. Sunt ceangăii, în mijlocul cărora s-a aflat Cristian Tabără, pentru ediţia din 16 decembrie a emisiunii Te vezi la Ştirile Pro Tv.
Satul Lespezi, comuna Gârleni. Aici este concentrată o comunitate de ceangăi aflată în zi de sărbătoare, căci Asociaţia maghiarilor ceangăi a organizat un concurs de cântece tradiţionale. Cristian Tabără a încercat să afle de la aceştia câteva lucruri despre originea şi identitatea ceangăilor, dar pentru oamenii simpli ele se confundă cu legenda. Ceangăii sunt perfect integraţi în România, însă în ultima vreme se încearcă şi o reapropiere de cultura şi limba maghiară. Deşi adulţii vorbesc ceangăieşte, copiii nu folosesc şi mulţi dintre ei nici nu mai înţeleg acest grai.
„Suntem un fel de corcituri”, cred ceangăii. Referitor la identitatea lor, spun că „nici unguri nu suntem cum trebuie, nici români, dar bani putem cheltui româneşte foarte bine…“. Un singur lucru e clar pentru ceangăi - identitatea lor este în primul rând una religioasă. „Neamul” de la care se revendică este cel catolic, iar descendenţa lor, una spirituală. La recensământ se declară români - dacă recensământul e făcut de români - şi maghiari, dacă este făcut de Asociaţia maghiarilor ceangăi.
Dincolo de astfel de „slalomuri”, comunitatea are o singură constantă: romano-catolicismul. Lăsând disputele referitoare la originea şi limba lor în seama lingviştilor şi istoricilor, ceangăii au reuşit să armonizeze elementele româneşti cu cele maghiare. Aşa se face că există ceangăi pe care-i cheamă Ion, Anton, sau Petrică, care mărturisesc firesc că sunt români de când se ştiu. (D.P.)
Trăiesc în judeţele Bacău şi Neamţ, au o istorie pe care nici ei nu o cunosc prea b
