Cercetarile stiintifice in fitoterapie arata ca plantele contin principii active asemanatoare cu cele din celula umana, perfect asimilabile de catre organism, datorita puterii de metabolizare a enzimelor corpului uman, care reusesc cu usurinta sa le transforme in substante simple si fara efecte secundare, cum se intimpla in cazul substantelor chimice folosite la producerea medicamentelor de sinteza. Sint trei categorii de plante si substante de biosinteza izolate din regnul vegetal: 1. Plante si substante active biosintetizate din plante cu actiune puternica. Din aceste grupe fac parte cele ce contin alcaloizi, tataneasa, cu efect hepatotoxic si carcinogen, matraguna - Atropa belladonna, din care se sintetizeaza cei doi alcaloizi principali: scopolamina si atropina, peptide toxice, glicozide cardiotonice, heterozide precum spinzul, saponozide hemolitic. Este vorba de plante ce contin otravuri precum stricnina, curara, aconitina din omag, ergotoxine, narcotice, stupefiante ca hasisul, morfina, mescalina, nicotina etc. 2. Plante sau produse vegetale cu actiune medie sau blinda care, administrate corect, nu produc efecte secundare nocive. Mentionam: valeriana, paducelul, coada-soricelului, arborele de cafea, tutunul, anasonul, degetelul rosu (Digitalis purpurea) ce contine digitala din care se extrag o serie de medicamente tonice cardiace - anghinarea etc., utile in tratamentul afectiunilor cronice. Este util a mentiona efectul fototoxic al „banalei" sunatoare (Herba hyperici), denumita si pojarnita, ce poate fi mortala la cabalinele albe, dar avind si asupra oamenilor efect carcinogen dar si de a anula efectul anticonceptionalelor. 3. Plante lipsite de toxicitate care reprezinta ponderea cea mai mare de peste 80% din totalul plantelor cunoscute. Este bine de mentionat ca primele doua categorii se adreseaza cu precadere medicinei alopate, in special ramurii farmaceutice