Scriitorii şi-au strâns amintirile din copilărie într-un volum inedit, „Cartea cu bunici“, care va fi lansat miercuri.
Un text scris în „Românialiterară“, care s-a lăsatcu zeci de scrisori, i-adat lui Marius Chivuideea unui „inventar“ al bunicilordin cultură. A ieşit „Cartea cubunici“, în care s-au pus pepovestit întâmplări cu „mamamare“,„tataia“, „băbuţa“ sau„tăicuţu“ copilăriei lor AndreiPleşu, Nora Iuga, Radu Cosaşu,Dan C. Mihăilescu, AntoanetaRalian, Alex. Leo Şerban, EmilBrumaru, Adrian Cioroianu, RaduParaschivescu, Horia-RomanPatapievici, Mircea Mihăieş, T.O.Bobe sau Andrei Codrescu.
În trei ani, coordonatorul cărţiia mobilizat 92 de scriitori, publicişti şi jurnalişti care şi-auevocat figurile bunicilor în câtevatexte memorabile. „Reacţiile stârnitede acel material şi scrisorilepe care le-am primit ulterior miauconfirmat faptul că existănenumărate poveşti extraordinarecu bunici“, scrie Chivu înprefaţa volumului care va fi lansatmiercuri de Humanitas. Un poemţine loc de poveste la pagina luiŞerban Foarţă, iar Filip Florian adecupat un fragment despre buniculsău din romanul „Băiuţeii“.La finalul volumului, în 20 defotografii de la începutul secoluluial XX-al apar bunicii lui MateiCălinescu, ai Anei Blandiana,Anamariei Beligan sau AndreiOişteanu.
Bunici de Nobel
Într-o departajare „brută“,nepoţii din carte se împart în„norocoşii“ care au gustat din plinrăsfăţul în casa bunicilor şi cei careşi-i amintesc şters sau nu şi i-auîntâlnit niciodată. Andrei Pleşu ede partea celor care stau prost lacapitolul „bunici“, cu unul mort întinereţe şi alţi doi prea puţinprezenţi. „Mama-mare Elena şitata-mare Mitică (n.r.- buniculvitreg) sunt singurele personajecărora li se potriveşte, în memoriamea, rolul bunicilor. Nu m-aucertat niciodată şi mi-au făcuttoate hachiţele. (Cam asta trebuiesă facă, în genere, bunicii.)“.