>> Ziditorul de nămeţi Aurelian Nica ridică pe Transfăgărăşan o copie din omăt a cetăţii Poienari, a lui Vlad Ţepeş. Probabil că nu e om care să nu fi făcut, în copilăria lui, o >> Ziditorul de nămeţi Aurelian Nica ridică pe Transfăgărăşan o copie din omăt a cetăţii Poienari, a lui Vlad Ţepeş.

Probabil că nu e om care să nu fi făcut, în copilăria lui, o cetate din zăpadă. Asta, când erau iernile ierni, chiar şi la Bucureşti. Acum, trebuie să urci munţii, până la cel puţin 1.500 de metri altitudine, ca să dai de omăt adevărat. Şi tot acolo, mai precis în Făgăraş, am întâlnit un om în toată firea, Aurelian Nica, ajutat de alţi cinci oameni în toată firea, care zidesc troiene, să le dea forma cetăţii Poienari, cea a lui Vlad Ţepeş. Frigurosul castel, în zidurile căruia intră omăt cât să încapă în peste 300 de camioane, îşi va deschide porţile pe 22 decembrie.

Munceau de zor oamenii, cu lopeţi şi cofraje, când am ajuns în acel loc. Asta se întâmplă pe Transfăgărăşan, la doi paşi de cabana Capra. Noroc că vremea a fost bună, şoseaua era curăţată, chiar dacă am trecut ca printr-un "tunel" alb, pentru că în zona asta stratul de nea măsoară aproape un metru.

Mortarul alb

Programul de lucru e cât ziua de mare. Dacă la baza construcţiei vezi omăt pur şi simplu, tasat cu clăparii, partea superioară, în schimb, e "desenată" de conturul drept al cărămizilor albe, obţinute dintr-un amestec de zăpadă şi apă, care în limbajul constructorilor se cheamă "fir". Meşterul îmi povesteşte despre cele 22 de feluri de zăpadă, aşa că în funcţie de "modul de cristalizare a omătului" ştie câtă apă să adauge, ca să iasă "mortarul" de calitate, pe care apoi, după ce s-a întărit, îl taie în blocuri de 75 de centimetri lungime şi 50 lăţime.

Toată construcţia va avea, la final, 30 de metri lungime, 20 lăţime, în timp ce turnurile vor ajunge la şase metri înălţime.