Acest desert se pare că a fost preparat încă din secolul al IV-lea î.Hr., în China. Apoi s-a răspândit în Orientul Apropiat, iar în secolele XVI-XVII a devenit "o vedetă" în Europa. Din

Acest desert se pare că a fost preparat încă din secolul al IV-lea î.Hr., în China. Apoi s-a răspândit în Orientul Apropiat, iar în secolele XVI-XVII a devenit "o vedetă" în Europa. Din marea varietate de feluri, clătitele "Suzette" sunt cele mai cunoscute şi mai apreciate. Povestea lor a început în secolul al XIX-lea, iar originea a fost disputată de cei doi bucătari: "monsieur" Joseph şi Henri Charpantier.

Povestea lui "monsieur" Joseph este legată de actriţa franceză de origine germană Suzanne Reichenburg (1853-1924). Se spune că la vestita Comedie Franceză se juca o piesă în care cunoscuta actriţă trebuia să mânânce clătite.

Dar, după câteva spectacole, Suzanne Reichenburg nu mai putea să savureze clătitele aşa cum îi cerea rolul. Salvarea a venit din partea unui admirator, adică a bucătarului Joseph, care era prezent zilnic la acest spectacol. El a creat pentru favorita sa o specialitate de clătite gustoase, uşoare, pufoase, ce se topeau în gură. Astfel, corvoada s-a transformat în plăcere.

Iar drept mulţumire, actriţa i-a permis iscusitului bucătar să-i dea numele său deliciosului desert. O altă versiune a faimosului desert aparţine cunoscutului bucătar francez Henri Charpantier. În memoriile sale, apărute în anul 1934, gastronomul Henri povesteşte cum, datorită unei "greşeli", au apărut clătitele "Suzette". S-a întâmplat la 31 ianuarie 1896, la Cafe de Paris din Monte-Carlo, unde în acea zi a venit prinţul de Wales, viitorul rege Edward al VII-lea al Marii Britanii, însoţit de nişte prieteni, printre care se afla şi tânăra "lady" Suzette. Onoarea de a-i servi i-a revenit lui Henri Charpantier. La desert - clătite.

Charpantier trebuia, înainte d