Evolutia aparent haotica a monedei nationale, din ultima perioada, a adus pe buzele tuturor intrebarea: incotro se indreapta leul? Se va deprecia sau se va aprecia, de ce si, mai ales, pana cand?
De anul trecut si pana in toamna acestui an, moneda nationala parea ca va intra intr-un fel de variatie anuala benigna, cu mici diferente. Vara cunostea o apreciere maxima.
Spre iarna, la inceputul lunii octombrie, moneda nationala cunostea o depreciere semnificativa, fiind pusa de multa lume pe seama necesitatii de a stabili un curs avantajos pentru statul roman, fiind stiut ca atat accizele, cat si alte taxe cum ar fi cea de prima inmatriculare sunt calculate in euro.
Iar cursul leu/euro care se ia in calcul la plata acestora este cel stabilit in prima zi lucratoare din luna octombrie a anului precedent.
Urma apoi o apreciere de iarna, cu ocazia Sarbatorilor, pe baza intrarilor masive de valuta de la romanii care muncesc in strainatate.
Anul acesta, moneda nationala a cunoscut momentul de glorie in fata euro pe data de 2 iulie, cand cursul a ajuns la o cotatie maxima de 3,1112 lei/euro.
Importatorii acuzau, la acea vreme, Banca Nationala ca ii duce spre faliment, iar guvernul era extrem de optimist, primul ministru Calin Popescu Tariceanu fiind fericit ca "economia duduie".
In schimb, spre finele anului, leul romanesc a inceput sa piarda din ce in ce mai mult teren in fata euro, ajungand la valori pe care le speram istorie. Minimul a fost atins pe 23 noiembrie, cand cursul BNR a coborat la 3,6221 lei/euro.
Ulterior, leul a mai urcat putin, banii intrati de la romanii care muncesc in strainatate "luptand la baioneta" cu fondurile retrase de pe piata romaneasca de investitorii straini.
De fapt, retragerile masive de valuta ale investitorior straini (nu numai speculativ
