În ultimii şapte ani, reţeaua de drumuri a Băniei s-a extins cu 104.630 de metri. Noile artere, neamenajate, leagă de oraş extremităţile până mai ieri sălbatice. De la ultimul inventar al domeniului public, finalizat în 2000 şi atestat în 2002, în Craiova au apărut 163 de drumuri de exploatare, în lungime de 104.630 de metri, adică aproape 105 km şi cu o suprafaţă mai mare de 41,8 hectare. Asta înseamnă că reţeaua de drumuri a Băniei s-a extins în lungime cu 15 km pe an. Noile artere de circulaţie leagă de oraş terminalele cartierelor mărginaşe, formate după 2000, în timpul aplicării legiilor funciare şi a legilor proprietăţii, sau numai parcele cu terenuri proprietate privată pe care încă nu s-a construit. „Aceste drumuri au apărut începând cu anul 2000, în zonele în care au fost împroprietăriţi oamenii. Ele au regim de drum de exploatare, urmând ca, în timp, să se transforme în străzi, pe măsură ce cvartalele de locuinţe vor fi incluse în planul urbanistic al oraşului“, a declarat inspectorul Costel Curteanu, de la Registrul Agricol al Primăriei Craiova. Dezvoltare haoticăDrumurile de exploatare inventariate după 2000 reprezintă mai mult de o cincime din totalul lungimii străzilor asfaltate din Craiova, costurile pentru balastarea, pietruirea sau asfaltarea lor ridicându-se la sume colosale. „Dacă ar fi după mine, nici n-aş da autorizaţii de construire în câmpurile alea. Aş da numai acolo unde există infrastructură. Dar nu eu decid, ci urbaniştii. Eu semnez, ca primarul, în medie 2.500 de autorizaţii de construire pe an. Asta spune tot despre ritmul în care se construieşte la periferii“, a spus primarul Craiovei. El susţine că firesc este ca dezvoltarea oraşului să se facă de la centru spre periferie, şi nu invers. Ca atare, banii din buget se vor îndrepta cu precădere spre infrastructura din centru. „Volumul impozitelor nu este proporţional cu numărul noilo