Pentru a impulsiona dezvoltarea economica, guvernele noilor state membre ale UE marseaza pe absorbtia fondurile structurale si de coeziune. Romania mizeaza chiar pe o crestere cu nu mai putin de 15% a produsului intern brut pana in 2013. La prima vedere, ideea pare foarte buna. Atata doar ca Directoratul General pentru Buget al Comisiei Europene semnala, intr-un raport publicat anul trecut, existenta unor diferente colosale intre estimarile publice si platile efectivederulate in anul 2005 din fondurile europene alocate pe criterii nationale. Astfel, in primul an de dupa aderare, Slovacia a reusit sa cheltuiasca de aproape patru ori mai putine fonduri decat spera initial, Cehia si Polonia de aproape trei ori, iar Letonia de peste doua ori. Pe scurt, prognoza gradului de absorbtie ne asaza in fata unor erori grosolane, greu digerabile pentru orice buget sanatos. Banii nu sunt pierduti, declara totusi consolant autoritatile in cauza. Fondurile disponibile pentru 2005 pot fi cheltuite integral in urmatorii doi ani (trei ani, in cazul Romaniei), alaturi de celelalte fonduri alocate pentru 2006 si 2007. Numai ca, in noiembrie anul curent, cu doua luni inainte de expirarea primului termen, gradul de absorbtie al fondurilor europene alocate Cehiei, de pilda, era de doar 23% pentru programul operational al resurselor umane, de 32% pentru cel privind dezvoltarea regionala (finantate de Fondul Social European) si de 41% pentru competitivitate economica (finantat prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala). Semnificativ mai performante s-au dovedit platile din aceasta ultima sursa de fonduri europene in cazul dezvoltarii regionale (58%) si al infrastructurii (74%). Companiile private cehesti par si ele a fi avut succes. In pofida blocajelor birocratice, rata de finantare a proiectelor depuse intre 2004 si 2006 in vederea extinderii productiei, a cresterii capacitatii de in