Ceea ce ar urma să joace rolul de pol de dezvoltare pentru una dintre cele mai sărace zone din ţară se naşte în chinuri, căci „moaşele“, în acest caz autorităţile locale, se ceartă între ele. În fiecare an, Brăila şi Galaţiul se apropie unul de altul cam cu un kilometru. „Estimăm că, în circa un deceniu, cele două oraşe se vor uni“, spune Cătălin Iordache, consilier în cadrul Primăriei Brăila. Sunt voci care cred că ritmul de dezvoltare

Ceea ce ar urma să joace rolul de pol de dezvoltare pentru una dintre cele mai sărace zone din ţară se naşte în chinuri, căci „moaşele“, în acest caz autorităţile locale, se ceartă între ele.

În fiecare an, Brăila şi Galaţiul se apropie unul de altul cam cu un kilometru. „Estimăm că, în circa un deceniu, cele două oraşe se vor uni“, spune Cătălin Iordache, consilier în cadrul Primăriei Brăila. Sunt voci care cred că ritmul de dezvoltare se va accentua şi comasarea celor două oraşe (primul, cu 218.000 de locuitori, al doilea, cu 298.000) va avea loc chiar mai devreme. „Vom ajunge, în acest mod, să fim al doilea oraş din România, cu o populaţie de circa două ori mai mare decât cea a Constanţei, Iaşiului sau Timişoarei“, afirmă preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care nu uită să precizeze că proiectul constituirii unei zone metropolitane le aparţine brăilenilor.

Într-adevăr, până în prezent, brăilenii par ceva mai bine organizaţi. „Sunt pe ultima sută de metri licitaţiile pentru construcţia unui pod peste Dunăre şi pentru realizarea unui aeroport care să deservească cele două oraşe“, declară preşedintele CJ Brăila. Ambele proiecte vor fi dezvoltate pe teritoriul judeţului său.

Însă, indiferent de cine a avut iniţiativa creării metropolei dunărene, de câteva luni aceasta bate pasul pe loc. „În primăvară, to