Mititel si ghidus, cantaret rebel si om politic cu accese de poet baroc, Ludovic Orban a dat cu mucii in fasole, cum se spune in Ardeal. Cum a intrat tocmai el, care nu parea ca are veleitati lucioase de demnitar cu apucaturi dambovitene, intr-o afacere de unde numai demisia il mai spala, este marea intrebare aflata pe buzele tuturor. Desi, e cunoscut faptul ca-i descoperi pe oameni in situatii limita.
Nimeni nu isi pune problema atitudinii politistilor, deoarece stie orice idiot ca, daca scrie pe tine mahar", mecanismul musamalizarii intra in functiune de la sine. E bine stiut ca in Romania, un accident de circulatie produs de un demnitar e ca o raceala. Zguduie un pic si trece, fara sa faca subiectul vreun efort.
Mie nu mi se pare ca e ceva de capul stirii asteia, in sensul ca nu ne invata nimic nou: de-o parte sunt niste imbuibati carora li se permite totul, de cealalta noi, naivii. Dar orice gazeta e musai sa o puna pe prima pagina, deoarece jurnalistii au naivitatea sa spere ca nesimtirea trebuie varata in ochii cititorului, poate se trezeste si nu mai inghite orice.
Datele problemei fac parte din matricea arhicunoscuta: un grangure calca pe bec, apoi isi pune centura de castitate si asteapta Nufarul". Iar Cooperativa de spalat se activeaza mecanic, deoarece acolo sunt functii si lefuri.
Oamenii depind de ministrul-coleg de partid, prin urmare pot sa minta in comunicat ca accidentul n-a avut victime, iar el, organul, a aflat de la Orban ce-a fost in stare sa faca, desi stia dupa un sfert de ceas. Niste amanunte.
Nici nu cred ca politistii si-au spus: hai sa-l spalam pe Orban". Cipul a activat planul de salvare fara sa le-o ceara cineva. Si daca se va dovedi (greu) ca le-a dat cineva ordin sa-l scoata pe ministrul-chitarist din belea, a fost numai pentru a batatori calea deja stiuta.
Tare mi-
