Zaha Hadid s-a nascut la Bagdad, in Irak, pe 31 octombrie 1950. A studiat la una dintre cele mai prestigioase scoli de arhitectura – Architectural Association (AA) din Londra, dupa ce obtinuse o licenta in matematica la Universitatea Americana din Beirut. L-a avut ca profesor pe arhitectul olandez Rem Koolhaas, alaturi de care a ajuns mai tirziu sa lucreze la OMA (Office for Metropolitan Architecture). Desi a devenit arhitect partener OMA la numai douazeci si sapte de ani, peste doar trei ani isi infiinteaza propriul birou de arhitectura la Londra – Zaha Hadid Architects.
in 2004, arhitecta britanica de origine irakiana devine prima femeie din istoria arhitecturii careia i se decerneaza Premiul Pritzker. Acest omagiu se aduce de regula unui arhitect in viata, a carui opera exprima talent, viziune si devotament. Zaha Hadid a primit aceasta distinctie la o virsta considerata timpurie, pe baza unui portofoliu redus de lucrari realizate la vremea aceea, tocmai datorita uneia dintre cele trei calitati atit de apreciate de juriu si abil descoperite in primele sale creatii: caracterul vizionar.
intr-adevar, in perioada de inceput, opera lui Zaha Hadid era considerata a fi mai mult conceptuala, putini intrevedeau transpunerea in practica a creatiilor sale. Caracterul mai degraba amorf al lucrarilor sale, care contraziceau si suspendau forta gravitationala, incercarea de a eluda principiile geometrice in arhitectura, principii atit de bine consolidate de scoala modernista, au atras dupa sine rezerva publicului si a comanditarilor, impermeabili la noutatea atit de transanta a proiectelor sale. intrebata care considera ca a fost cel mai mare impediment pentru creatia sa de-a lungul timpului, raspunsul arhitectei a adus in discutie bagajul de prejudecati al publicului: prejudecati legate nu de faptul de a fi femeie sau de originea ei irakiana, ci referi
