In alte capitale europene, cum ar fi Paris, Viena, Praga sau Budapesta (foto), de cele mai multe ori arhitectii-sefi sunt cei mai cunoscuti adversari ai proiectelor private care nu respecta "linia" urbana de dezvoltare Trecerea Bucurestiului de la stadiul de oras la cel de metropola este exploziva daca se iau in considerare proiectele imobiliare dezvoltate sau anuntate. Daca una dintre problemele acestei cresteri a devenit deja o realitate stringenta, respectiv lipsa in
Extinderea Capitalei a depasit de mult reteaua de infrastructura de baza, adica de canalizare si de apa potabila. Adrian Bold spune ca rolul principal in dezvoltarea urbana il are sectorul privat, administratia fiind numai o contrapondere a intereselor dezvoltatorilor. Scorul este, cel putin acum, net in favoarea celor din urma.
Dupa parerea lui, responsabilitatea dezvoltarii Capitalei nu poate fi lasata nici pe umerii mediului privat, nici pe administratie, nici pe populatie. Raspunsul la problemele de zi cu zi ale bucurestenilor fata de cum arata sau cum creste orasul in care traiesc ar trebui dat simultan de cei trei factori de influenta.
Inca de la inceputul anilor '90, cand legislatia nu era suficient de explicita in ceea ce priveste dreptul investitorilor de a construi ce vor, unde vor, au inceput sa apara proiecte din ce in ce mai importante, care in loc sa infrumuseteze orasul, i-au dat un aer trist si l-au aglomerat.
La 17 ani distanta de la noul inceput pentru dezvoltarea urbana, problemele par a fi aceleasi, desi la nivel oficial exista planul urbanistic general (PUG) inca de acum sapte ani. Acest document insa, care ar trebui sa reprezinte in mod normal structura de baza pentru dezvoltarea urbana a Bucurestiului pe viitor, este considerat deja depasit, deci neaplicabil in situatiile concrete din ziua de azi.
"Planul urbanistic general din
