Cititorii Ziarului de Duminica isi mai amintesc poate ca, in urma cu un an, semnalam (sub titlul Libertatea artei si limitele ei) cazul controversat al romanului Esra de Maxim Biller, publicat in anul 2003 in editura Kipenhauer & Witsch: recunoscandu-se in doua dintre personaje, fosta prietena a autorului si mama acesteia obtinusera interzicerea cartii, printr-o sentinta confirmata inclusiv de Curtea Federala de Apel, pe motiv ca le-ar leza onoarea si dreptul constitutional de a dispune asupra imaginii proprii.
Cazul ajunsese in fata instantei supreme, Tribunalul Constitutional, in fata caruia P.E.N.-clubul german, Asociatia librarilor germani si Uniunea scriitorilor germani au pledat mai apoi impotriva interzicerii, pledoarie sustinuta si printr-un apel semnat de o suta de personalitati ale vietii culturale, o inflacarata chemare la apararea libertatii de creatie - mai ales ca reclamantele pornisera si un al doilea proces, cerand 100.000 euro ca despagubiri pentru daune morale.
La 12 octombrie a fost in sfarsit publicata hotararea, luata la 13 iunie a.c., a Tribunalului Constitutional, hotarare cu valoare de model pentru pricini viitoare. Recursul editurii a fost respins, iar publicarea romanului a fost interzisa definitiv. In expunerea de motive, tribunalul instituie ca suport al deciziei in dificila clarificare a prioritatii intre doua cauze fundamentale - libertatea artei versus ocrotirea personalitatii - un procedeu cantitativ: "Intre masura in care autorul creeaza un univers estetic detasat de realitate si intensitatea lezarii dreptului personal exista o interdependenta. Cu cat e mai mare concordanta dintre oglindire si prototip, cu atat mai grava este prejudicierea dreptului personal. Cu cat mai mult vine imaginea artistica in atingere cu dimensiuni indeosebi ocrotite ale dreptului personal, cu atat mai intensa trebuie sa fie fictionalizarea,
