Florian Florescu, originar din Roşiorii Teleormanului, era un altfel de procuror. Nu suporta servilismul patruped şi căpăstrul politic. Ii lipsea şi "fermitatea" aceea făţişă şi exemplară, exersată tembel, cu morgă de ciocli, de politrucii vremii. Indivizi de care, din nefericire, procuratura republicii socialiste era inţesată programatic. Nesocotea prin felurite şiretlicuri indicaţiile partidului şi amăna pănă la uitare să ia măsurile drastice cerute de demagogii roşii.

...intr-un bezmetic şi vifornic douăzecişiunu decembrie, s-a stins cel sortit să-mi fie şi şef, şi prieten, şi confident la Procuratura din Turnu Măgurele. De atunci il visez adesea şi mă găndesc la el cu dor mereu dospit. Cu moartea lui, viaţa mea s-a impuţinat, s-a urăţit şi ciumpăvit. Mi-a lăsat doar mie povara amintirilor devălmaşe, azi neverosimile şi tămăduitoare. Şi măcar de le-aşÂ mărturisi cuiva, insă oamenii sunt grăbiţi cu ale lor şi n-au timp de pierdut. Pe cine să intereseze poveştile altora, in afara celor care le-au trăit ? Alt adevăr nu există.

Florian Florescu, originar din Roşiorii Teleormanului, era un altfel de procuror. Nu suporta servilismul patruped şi căpăstrul politic. Ii lipsea şi "fermitatea" aceea făţişă şi exemplară, exersată tembel, cu morgă de ciocli, de politrucii vremii. Indivizi de care, din nefericire, procuratura republicii socialiste era inţesată programatic. Nesocotea prin felurite şiretlicuri indicaţiile partidului şi amăna pănă la uitare să ia măsurile drastice cerute de demagogii roşii. Nu era vreun disident, cum se inchipuie atăţia zilieri ai imposturii postdecembriste, dar avea un simţ al măsurii care l-a scos din situaţii primejdioase. Adulmeca pericolul, şi rădăcinile ţărăneşti l-au ferit să alunece in exces. Un ins născut să fie liber, intr-o perioadă in care libertatea avea altă dimensiune. Şi de aceea o preţuiam altc