Se prezintă mai marele tătarilor înaintea Sultanului. Printre atâtea şi atâtea necazuri politice, de care imperiul nu duce lipsă, îi face Stăpânului sublim şi următorul raţionament...
Brâncoveanu este un domn puternic şi bogat. El are oaste, iar în ultimul timp pare a se da de partea muscalilor.
înalt-Prea-Luminate (vorbeşte hanul), eu consider că n-ar fi bine în aceste vremuri grele, să fie lăsat domn în Muntenia, Brâncoveanu, ţinând cont de faptul că el ar putea oricând să ne înşele şi să provoace pierderi ireparabile oştilor împărăteşti. Părerea mea umilă este că acest domn, viclean şi periculos, ar trebui prins, acolo, în ţara lui, că el, de bună voie, la Poartă nu mai vine, ştie ce ştie... Mă va întreba înalt-Prea-Luminatul, cine să-l prinză... Dacă îmi îngăduiţi, vă răspund pe loc: nimeni pe lumea aceasta nu este mai capabil să-l prindă pe individ, decât feciorul lui Constantin Cantemir, pe nume Dimitrie, un băiat deştept, studios, îndrăzneţ, talentat, cântă la tambură ca un înger...
Am auzit, am auzit! (sultanul)... cred că acest Dimitrie e omul nostru (continuă hanul).
Deci împăratul cum au audzit acele cuvinte într-acel ceas au şi răpedzit, făr de ştirea vizirului, de-au adus pre Dumitraşco beizade de la gazdă... şi l-au adus saraiu la împăratul. Şi îndată l-au îmbrăcat cu cabaniţă, cu spinare de soboli, în loc de căftan, şi l-au pus domnu în }ara Moldovei...
E informat şi Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieşit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) porneşte spre Iaşi. Şi nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile şi celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior... pe gratis! Doar musica, vinul şi strălucirea de spirit fuseseră puse la contribuţie.
Vizirul îi cere lui Dimitrie să facă tot ce se poate să-l prindă pe Brâncoveanu şi să i-l trimită la Poartă, viu.
Răul c
