Societăţile mici sunt cele care susţin economia judeţului, deoarece nu îşi permit să lucreze în pierdere, spun specialiştii.
Anul 2007 a însemnat pentru marile platforme industriale din judeţul Braşov finalul de drum. Marile ctitorii comuniste - Steagul Roşu, cu 22.000 de salariaţi în 1989, Tractorul, cu 23.000 de angajaţi, Rulmentul, unde lucrau 9.000 de oameni, Nitramonia Făgăraş, cu peste 6.000 de salariaţi - au fost închise rând pe rând, după ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a mimat ani de-a rândul privatizarea lor.
„Dispariţia marilor uzine braşovene a făcut ca în ultimii 18 ani producţia industrială să scadă cu 60% faţă de 1990. Dacă în 1989 judeţul Braşov era pe locul doi, după Bucureşti, din punct de vedere economic, în prezent ocupă locul cinci“, a precizat şeful Direcţiei de Statistică Braşov, Ioan Popescu.
Cu toate acestea, specialiştii susţin că 2007 este cel mai bun an din punct de vedere economic după 1989. „Producţia industrială a crescut cu 13%, comparativ cu anul 2006. Industria contribuie cu 40% la PIB-ul Braşovului, iar productivitatea s-a corelat cu creşterea salariilor. Dacă salariile au crescut, în 2007, cu 14%, şi productivitatea a crescut la fel“, afirmă Popescu.
Turismul a contribuit doar cu 5% la PIB-ul judeţului în cursul acestui an, cu toate că Braşovul este catalogat drept zonă turistică.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov apreciază că nu există o cădere a industriei braşovene. „Marii coloşi industriali nu produceau efectiv, erau eficienţi doar pe hârtie. Adevărata forţă este dată de micile întreprinderi, Autoliv care face centuri de siguranţă, Rolem care produce borduri de maşini, şi multe altele care lucrează pe profit şi nu-şi permit să meargă în pierdere, că nu-i susţine nimeni din spate“, spune Nicolaie Ţucunel, preşedinte
