Ministerul de Externe a traversat un an dificil - victima a razboiului dintre palate, a trecut printr-o schimbare de ministru, noul titlular a fost contestat pentru "gafele" sale, iar in plan extern a trebuit sa faca fata unor crize majore: imigrantii din Italia si relatiile cu Chisinaul, se arata intr-o retrospectiva realizata de NewsIn.
Mihai Razvan Ungureanu, prima victima a razboiului dintre palate
Premierul Calin Popescu Tariceanu anunta, la 2 februarie, ca i-a cerut ministrului de externe, Mihai Razvan Ungureanu, sa demisioneze, iar acesta a fost de acord. Motivul invocat a fost ca nu a fost instiintat de MAE cu privire la situatia a doi romani retinuti in Irak, in timp ce Presedintia era la curent cu acest incident.
Prezentandu-si demisia, la 5 februarie, Ungureanu a tinut sa contrazica motivul invocat de premier: proasta administrare a situatiei referitoare la cei doi romani retinuti timp de trei luni in Irak de politia militara americana. In egala masura, Ungureanu l-a contrazis si pe presedintele Romaniei, care il facuse mincinos pe Tariceanu.
Ungureanu a explicat ca demisia sa este urmare a diferentelor de opinie dintre ministrul de Externe si premier, care i-a adus doua argumente de autoritate, de sef al Guvernului si presedinte al PNL.
Numirea lui Adrian Cioroianu
Numirea unui nou titular la Externe a generat o noua disputa intre presedinte si premier, care a durat aproape doua luni. Dupa demisia lui Ungureanu, premierul Tariceanu i-a solicitat, in 19 februarie, presedintelui Basescu sa-l numeasca pe liberalul Adrian Cioroianu in functia de ministru de externe.
In aceeasi zi, presedintele i-a propus premierului ca numirea noului ministru sa fie facuta in cadrul restructurarii Guvernului si sa obtina votul Parlamentului in acest sens. El a spus ca are retineri in privinta l
