Presedintele Basescu vrea sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov in Parlament pentru ca gestul sa aiba "deplina forta din punct de vedere politic". Fie seful statului a uitat ca Legislativul a adoptat inca din 1991 o declaratie prin care pactul a fost considerat nul si neavenit, fie vrea sa accelereze ofensiva impotriva Republicii Moldova sau, pur si simplu, isi pregateste o noua strategie pentru uz intern. Pe de alta parte, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat in noiembrie 1989 de Nicolae Ceausescu la ultimul congres al PCR in mod demonstrativ ca formula de protest fata de politica liberala promovata de Mihail Gorbaciov, iar in decembrie 1989 Parlamentul URSS l-a declarat "nul ab initio".

Traian Basescu reia acest subiect sensibil spunand in plus ca "obiectivul major al Romaniei este ca cei 4,5 milioane de romani din Moldova sa beneficieze cat mai mult de Uniunea Europeana si la momentul potrivit sa devina membri ai UE". seful statului, care a mai facut aluzie la posibilitatea reunificarii Republicii Moldova cu Romania sub umbrela UE, putea insa produce nervozitati suplimentare lansand o noua dezbatere pe tema consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov asupra granitelor noastre, cu atat mai mult cu cat Protocolul aditional al pactului nu a trasat frontiere politico-teritoriale, ci doar a delimitat sfere de influenta.

Tratatul de neagresiune incheiat de Germania si URSS la 23 august 1939, cunoscut dupa numele ministrilor de Externe care l-au semnat, Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Mihailovici Molotov, preciza la paragraful 3 al protocolului aditional secret ca "partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres politic fata de aceste teritorii". Ulterior, URSS a revendicat Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, regiuni care nu erau mentionate in protocolul pactului, dar