>> Guvernanţii au acordat mult mai multă importanţă scandalurilor interne decât relaţiilor cu UE, Bucureştiul neavând o activitate prea vizibilă. Obligaţiile care i-au revenit României >> Guvernanţii au acordat mult mai multă importanţă scandalurilor interne decât relaţiilor cu UE, Bucureştiul neavând o activitate prea vizibilă.

Obligaţiile care i-au revenit României în baza Tratatului de aderare şi pentru care a fost monitorizată au fost duse la îndeplinire cu întârziere şi după multe avertismente din partea Comisiei Europene. Până şi alegerile pentru Parlamentul European le-a organizat târziu.

Activitatea europarlamentarilor români nu a ieşit prea mult în evidenţă, cu excepţia "amendamentului Severin" de reformare a compoziţiei PE, care prevede ca statele cu o populaţie mai mare să fie reprezentate de mai mulţi eurodeputaţi. Reprezentanţii României au mai avertizat că diversificarea surselor de energie ar trebui să rămână o prioritate a UE, pentru a nu deveni prizoniera Rusiei, dar fără prea mult succes. Proiectul Nabucco, pe care Bucureştiul îl promovează, bate pasul pe loc.

Tratatul de aderare la UE a României prevede o serie de clauze sectoriale şi mecanisme de monitorizare şi penalizare dacă Bucureştiul nu respectă regulile comunitare după 1 ianuarie 2007. Ţinând cont de problemele specifice cu care România se mai confrunta la momentul aderării, Uniunea Europeană a impus două mecanisme specifice: unul de cooperare şi verificare privind justiţia şi combaterea corupţiei şi un al doilea ce prevede aplicarea de corecţii financiare dacă Sistemul Integrat de Administraţie şi Control în Agricultură nu este implementat şi nu funcţionează corespunzător.

Clauza de salvgardare din agricultură, evitată la mustaţă

La capitolul Agricultură, în 18 decembrie, Comisia Europeană a anunţat că renunţă la activarea mecanismu