Una dintre marile enigme ale secolului XX: abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947 - negociere sau şantaj? Mulţi s-au întrebat, fără a fi găsit un răspuns, ce s-ar fi întâmplat dacă Una dintre marile enigme ale secolului XX: abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947 - negociere sau şantaj?

Mulţi s-au întrebat, fără a fi găsit un răspuns, ce s-ar fi întâmplat dacă România, timp de şaizeci de ani, ar fi fost în continuare regat. Regatul României. Cu formă de guvernământ monarhie constituţională.

"Adevărul" prezintă un document vechi de şaizeci de ani: pagina din "Scânteia" în care au apărut laolaltă actul de abdicare a regelui şi actul de proclamare a Republicii Populare Române. O pagină de manipulare exemplară, care a dat girul maşinii de propagandă comuniste să pună la zid instituţia monarhică.

Şi implicit, istoria modernă a României.

Cu glonţ pe ţeavă

În urmă cu şaizeci de ani, în ziua de 30 decembrie 1947, regele Mihai I, conducătorul de drept al României, se afla, în Bucureşti, în Palatul Elisabeta. Se întorsese de curând din Anglia, unde participase, alături de mama sa, principesa Elena, la căsătoria verişoarei sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Abia sosit din ţară, regele fusese chemat de urgenţă, de la Sinaia, unde se pregătea să-şi petreacă sărbătorile de Crăciun.

Palatul Elisabeta era înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor. Garda Regală fusese dezarmată. Liderii comunişti, doctorul Petru Groza (şeful guvernului comunist) şi electricianul ceferist Gh. Gheorghiu-Dej (secretarul general al PCR) l-au silit pe regele Mihai I să abdice, strecurându-i în faţă un act dinainte fabricat. Cel puţin unul avea pistolul îndreptat spre rege. Cu glonţ pe ţeavă.

Regele a lăsat poporului libertatea de a alege

A fost o negociere? A fost un şantaj? Dacă