Pentru cine se intreaba cum va fi 2008, putem spune ca e previzibil ca gradul de imprevizibilitate sa creasca. Dar deja e un lucru cu care incepem sa ne obisnuim. La sfirsitul fiecarui an, presa e plina de top-uri referitoare la ultimele 12 luni si previziuni pentru celelalte 12 care urmeaza. Se fac tot felul de top-uri, cu personalitati, evenimente, gafe si multe alte lucruri care va pot trece prin minte, pentru ca oamenii adora clasamentele, pe de o parte, dar si pentru ca in aceasta perioada jurnalistii sint, de regula, in pana de subiecte. Avantajul suplimentar e ca nu prea ai cum sa dai gres cu astfel de clasamente. Riscurile sint minime. Ceea ce nu e deloc cazul atunci cind vine vorba despre previziuni. De altfel, ultimul numar din "The Economist" constata scaderea drastica a interesului pentru acest gen de prognoze pe termen scurt, mediu sau lung, o preocupare foarte la moda cu doar 15 - 20 de ani in urma. Cunoscutul saptaminal britnic face si citeva recomandari celor care se incumeta totusi sa faca predictii. Una ar fi aceea de a te limita la cele pe termen scurt. Dupa cum la fel de nimerit ar fi sa admiti destul de des ca nu stii. Pentru ca intr-adevar incertitudinele abunda in jurul nostru. Am avut chiar zilele trecute un exemplu: asasinarea fostului premier pakistanez Benazir Bhutto, care a monopolizat mediatic atentia lumii de citeva zile incoace. Desi d-na Bhutto nu detinea nici o pozitie oficiala la Islamabad, partidul sau conducea in sondaje, asa ca ea avea toate sansele sa devina viitorul prim-ministru, dupa consumarea apropiatelor alegeri generale, care acum vor fi, dupa toate probabilitatile, aminate. Evenimentele din Pakistan, una dintre puterile nuclare ale lumii, nu fac decit sa creasca nesiguranta la nivel international intr-o perioada in care aceasta atinsese oricum un nivel critic. Pentru ca asistam in acest moment la cea mai importanta perioa