Richard Serra - 40 de ani de sculptură" a fost fără îndoială cel mai important eveniment din istoria recentă a Muzeului de Artă Modernă din New York, cea legată de noua clădire concepută de arhitectul japonez Yoshio Taniguchi.
Caracterul deosebit al creaţiei sculptorului american a contribuit oarecum la (re)validarea unei concepţii arhitecturale iniţial lăudate pentru minimalismul ei şi repede dispreţuită pentru lipsa de îndrăzneală. Trei sculpturi monumentale din 2006 - "Band", "Spiral", "Torqued Torus Inversion" - modelează şi dau viaţă cavernoasei galerii de la etajul al doilea, spaţiu uriaş şi lipsit de lumină naturală în care multe lucrări pur şi simplu se pierd... Alte două sculpturi ceva mai vechi - "Intersecţie II" (1992-93), "Elipsă răsucită IV" (1998) - amplasate în grădina muzeului se regăsesc în jocuri de volume şi culori cu zgârie-norii Manhattan-ului...
Născut în 1939, Serra aparţine unei generaţii de artişti - Eva Hesse, Bruce Nauman, Donald Judd, Carl Andre - care în mijlocul anilor '60 au definit noi elemente ale limbajului sculptural. Încă de la primii săi paşi, Serra a încercat să adauge o a patra dimensiune, temporală, creaţiilor sale, considerând procesul naşterii unei opere de artă la fel de important ca şi creaţia finită... Lucrând ca student în oţelării californiene, artistul a căutat să ofere noi valenţe unor materiale - reziduuri metalice, bucăţi de cauciuc - prea puţin folosite până atunci. Dacă alţi artişti ai secolului al XX-lea, Picasso de exemplu, s-au limitat la a decupa şi îndoi bucăţi de fier care erau apoi aranjate ca nişte desene în spaţiu, Serra şi-a dorit de la bun început, să insufle oţelului "ceva ce ţine de revoluţia industrială".
Chiar dacă materialele şi dimensiunile creaţiilor sale de tinereţe sunt diferite de cele caracterizând opera sa recentă, cea care i-a adus o faimă universală, descoperi cu uşurinţă
